marți, 11 iunie 2013

Câte mâini strânse într-o zi

                                        

         

               De dimineață s-a trezit cu gândul că nu are așa mulți prieteni. După un vis ciudat care i-a trezit ochii în lacrimi, se ridică din pat cu inima în palme și cu gândul următor: „Sunt singură”. E singură ?
               Imediat după ce gonește gândul ca pe un fluture agitat, își începe ritualul zilnic. În oglinda de la baie se uită și-și vorbește de parcă s-ar întâlni cu sine pentru prima oara. „Wow, ce ochi frumoși ai. Foarte frumoși, dar… vezi tu … sunt cam triști”, spune ea. Și ea își răspunde: „Da, pai… știi… sunt cam singură”. E singură?  
               În fața dulapului, toate culorile, amintirile, zilele, verile. Ținuta aleasă astăzi nu dă de gol absolut deloc sentimentul cu care s-a trezit și de care nu va scăpa până la culcare. O ținută elegantă, frumoasă. Părul în șuvițe îi cade pe umeri, pielea gâdilată o face să zâmbească. Însă o chinuie un fapt: e singură. E singură?
               La masă așează mereu două farfurii, una pentru ea și una pentru …ea. Pentru când se întoarce. Asta o face să creadă că cineva, înainte de plecarea de acasă, i-a pregătit o gustare, gândindu-se la cât de obosită va veni de la serviciu. Mănâncă și privește fix farfuria pregătită pentru sine. „Pâine, suc, dulceață, gem, cereale, lapte proaspăt, cașcaval, sunt singură”. E singură?
              A plecat de acasă, nu inainte de a verifica pentru ultima oara daca ce-i in exterior contrazice interiorul. Oglinda mare de pe hol ii demonstreaza de la o vreme  cum forma n-are fond, cum sufletul e gol. In oglinda aceea nu s-a mai jucat  cu nimeni altcineva, de la o vreme. Nu i-a mai prins nimeni parul, zambind in sticla pe care pe vremea aceea nici n-avea timp s-o curete. Acum straluceste, sa se vada bine, sa vada cat e de singura. E singura?
              Eleganta, nesigura, trista, mascata, ideala pentru ce-i afara. Incuie usa, coboara scarile
incet , nu atat de grabnic ca atunci cand cineva din urma o alerga. Acum nu o agita nimeni pe scari. E singura. E singura? Usa blocului si-a deschis-o usor, de teama soarelui  si a plecat astfel pe drumul umbrit din fata blocului. Inainteaza aproximativ 55 de pasi , dupa care verifica geanta. Cheile sunt, telefonul este , agenda este, port-fardul este , apa este , portofelul este, servetele su… nu sunt. A uitat servetelele pe dulapiorul de la usa, in timp ce-si demonstra cat e de singura. E singura?
              Inainte de a urca in taxi intra in magazinul din statie pentru un pachet de servetele. Din portofel scoate o bancnota de 5 lei pentru ce-i lipsea. Restul il primeste impodmolit in pachetelul acela colorat. Il baga  repede in portofel. Bancnota ramane in magazin. A tinut-o strans in pumn. A avut-o in mana. Urca in taxi , se indreapta spre serviciu.
              Ajunsa la birou , nu-si incepe munca imediat caci o gadilatura ii tot atrage atentia spre palma. Scarbinatul nu o ajuta , ignorarea n-o ajuta. Dar oare de la ce sa fie ?



                               Imediat dupa ce s-a urcat in taxi in magazin a intrat un batranel. Acesta a scos fericit din buzunarul lui o bancnota de 10 lei, si a cerut sa ii schimbe. A primit doua de 5 , bancnota fetei si o alta oarecare. Iesit din magazin, isi face un mic plan : una din banconote avea s-o ofere nepotelului  pentru rezultatele de sfarsit de prim an scolar, iar cu cealalta urma sa-si cumpere paine pana la sfarsitul saptamanii. A bagat o bangnota in buzunar , si cu una s-a grabit spre scoala din cartier.
                             Nepotelul n-a mai putut de bucurie. Si-a imbratisat bunicul care, de emotii, plangea pe fata sa ridata. Cel mic  i-a spus ca n-a mai avut niciodata atatia bani pentru el, si ca-i va cheltui cu buna stiinta. Batranelul a zambit, iar cel mic a strans fericit bancnota in palma.
                             Dupa amiaza , in fata magazinului cu jucarii , copilul urmarea vitrina. 15, 20, 35, 100 de lei. Ce-ar fi putut sa-si ia cu cei 5 primiti ? Alaturi de magazin, o batrana vindea flori din propria gradina , aranjate deosebit intr-o galeata decolorata, aproape la fel de murdara ca hainele pe care dansa le imbraca. Micutul a strans banii in pumn, a inaintat si-a cumparat un buchet de flori mamei , nestiind ca acei bani erau singurii pe care batrana ii primise in ultimele patru zile. El a zambit , ea a zambit, si-a strans banii in palma sa.
                              Vazand ca nimeni nu mai cumpara din flori , batrana s-a  retras. In drum spre casa , a intrat in magazin si a cumparat  o ciocolata la 3,5 lei , cu teama ca nu cumva sa nu-i ajunga banii. Isi dorea mult acea ciocolata, foarte mult. Implinea 80 de ani , si-si dorea… o ciocolata. I-a povestit, gandindu-se la golul de acasa, vanzatoarei , totul  despre ziua aceea.  Cum a vandut un buchet unui micut foarte fericit, cum s-a bucurat pentru primele flori vandute dupa atata timp, cum a vazut in asta un dar al Domnului de ziua sa. Iar vanzatoarea , a luat cei 5 lei pentru ciocolata de 3,5 si i-a dat rest 4, zambind. Batranica nu stia matematica, dar vanzatoarea stia ca banii aceia aveau sa-i fie de folos. A strans banii in pumn, si i-a bagat in casa. Nu peste mult timp, magazinul s-a inchis.


             A ales sa se intoarca spre casa pe jos , in aceasta seara. In palma , insa, simtea inca acea gadilatura. Pe drum s-a intalnit cu un batranel ce statea  pe o banca in centrul orasului. N-o
cunostea , dar i-a zambit. Dupa cinci- zece minute a zarit pe strada un copilas la mana mamei sale, iar in cealalta mana aceasta avea un buchet frumos de flori. Copilul n-o cunostea , dar i-a zambit. In statia de taxiuri s-a intalnit cu vanzatoarea magazinul de unde isi luase de dimineata servetelele. Desi era proaspat angajata, a privit-o cald, si i-a zambit. Gadilatura incetase , fara ca ea sa-si fi dat seama. In fata blocului , pe inserat, a privit spre curtea de vis-à-vis , unde in geam , batrana ei vecina manca foarte bucuroasa dintr-o ciocolata. Privirile s-au intalnit intampaltor, iar inainte ca tanara sa intre grabita in bloc, rusinata , batrana i-a zambit.
            



                      Te-ai tinut de mana astazi cu patru oameni, si-ai primit in dar patru zambete. Mai gandeste-te o data. Esti singura?