Voluntariat = o mie de zambete.

Copii sunt , inevitabil, o sursa de energie permanenta. Sa ai ocazia sa fi motivul bucuriei lor?! Ceva nepretuit!
Am participat de curand la o actiune de de voluntariat  , desfasurat in sala de sport a orasului. Tematica: concurs sportiv intre copiii gradinitelor si creselor din diferite orase.
Aparitia celor mici a fost treptata, dar odata ce au ajuns cu totii in sala cea mare, au reusit sa umple imensul cu o larma, departe de a fi deranjanta. Pregatiti de concurs, sau nu , emotionati, ori nu , au reusit sa surprinda prin cumintenie, buna crestere si entuziasm nemarginit.
Din 'coordonator de echipaj' ( mult spus) , am devenit un Sylvester hotarat sa bucure toti acei soricei jucausi. Am 'furat' costumatia unuia dintre colegii mei , si m-am aruncat in marea de imbratisari si sarutari. Zambete de neegalat, priviri gingase, urmate de poezii si cantecele dedicate mie , ' Pisi'.
Lasand la o parte faptul ca eram la un pas de a-mi pierde ' codita' ,un obrajor mi-a fost avariat, iar nasucul ciupit de mii de ori, am izbutit sa respir in spatele costumatiei , si mi-am spus sa ma mai bucur putin de cate un ranjet copilaros. O escapada de 2 minute afara, unu doua pahare cu apa , si inimile celor mici erau astfel pline de bucurie.
Credeti-ma va rog, in toata viata mea scurta , nu m-am simtit atat de iubita, nu am ras atat de sincer, si nu m-am bucurat mai mult de crearea unui zambet.
' Pisi, am sa-i spun lu' mami ca am vorbit cu tine astazi ! '